Titlul III. Autoritățile publice

• TITLUL I. PRINCIPII GENERALE
• TITLUL II. DREPTURILE, LIBERTÄ‚Å¢ILE ÅžI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
• Capitolul I. DISPOZIÅ¢II GENERALE
• Capitolul II. DREPTURILE ÅžI LIBERTÄ‚Å¢ILE FUNDAMENTALE
• Capitolul III. ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
• TITLUL III. AUTORITÄ‚Å¢ILE PUBLICE
• Capitolul IV. PARLAMENTUL
• SecÅ£iunea 1. Organizare ÅŸi funcÅ£ionare
• SecÅ£iunea a 2-a. Statutul deputaÅ£ilor
• SecÅ£iunea a 3-a. Legiferarea
• Capitolul V. PREÅžEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
• Capitolul VI. GUVERNUL
• Capitolul VII. RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL
• Capitolul VIII. ADMINISTRAÅ¢IA PUBLICÄ‚
• Capitolul IX. AUTORITATEA JUDECÄ‚TOREASCÄ‚
• SecÅ£iunea 1. InstanÅ£ele judecătoreÅŸti
• SecÅ£iunea a 2-a. Consiliul Superior al Magistraturii
• SecÅ£iunea a 3-a. Procuratura
• TITLUL IV. ECONOMIA NAÅ¢IONALÄ‚ ÅžI FINANÅ¢ELE PUBLICE
• TITLUL V. CURTEA CONSTITUÅ¢IONALÄ‚
• TITLUL VI. REVIZUIREA CONSTITUÅ¢IEI
• TITLUL VII. DISPOZIÅ¢II FINALE ÅžI TRANZITORII

Capitolul IV. Parlamentul

SecÅ£iunea 1. Organizare ÅŸi funcÅ£ionare 

Articolul 60. Parlamentul, organ reprezentativ suprem ÅŸi legislativ

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.

(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret ÅŸi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

(3) Alegerile deputaÅ£ilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.

Curtea ConstituÅ£ională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaÅ£iei electorale.

(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(2) Parlamentul se întruneÅŸte, la convocarea PreÅŸedintelui Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri.

(3) Mandatul Parlamentului se prelungeÅŸte pînă la întrunirea legală a noii componenÅ£e. În această perioadă nu poate fi modificată ConstituÅ£ia ÅŸi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(4) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îÅŸi continuă procedura în noul Parlament.

(1) Structura, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sînt prevăzute în bugetul aprobat de acesta.

(2) PreÅŸedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputaÅ£ilor aleÅŸi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de către Parlament cu o majoritate de cel puÅ£in două treimi din voturile tuturor deputaÅ£ilor.

(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare.

(1) ÅžedinÅ£ele Parlamentului sînt publice.

(2) Parlamentul poate hotărî ca anumite ÅŸedinÅ£e să fie închise.

Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

a) adoptă legi, hotărîri ÅŸi moÅ£iuni;

b) declară referendumuri;

c) interpretează legile ÅŸi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;

d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;

e) aprobă doctrina militară a statului;

f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele ÅŸi în limitele prevăzute de ConstituÅ£ie;

g) ratifică, denunţă, suspendă ÅŸi anulează acÅ£iunea tratatelor internaÅ£ionale încheiate de Republica Moldova;

h) aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;

i) exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic ÅŸi de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile ÅŸi creditele de stat din surse străine;

j) alege ÅŸi numeÅŸte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;

k) aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;

l) declară mobilizarea parţială sau generală;

m) declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;

n) iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii;

o) suspendă activitatea organelor administraÅ£iei publice locale, în cazurile prevăzute de lege;

p) adoptă acte privind amnistia;

r) îndeplineÅŸte alte atribuÅ£ii, stabilite prin ConstituÅ£ie ÅŸi legi.

(1) Parlamentul se întruneÅŸte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie ÅŸi nu poate depăşi sfîrÅŸitul lunii iulie. A doua sesiune începe în luna septembrie ÅŸi nu poate depăşi sfîrÅŸitul lunii decembrie.

(2) Parlamentul se întruneÅŸte ÅŸi în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea PreÅŸedintelui Republicii Moldova, a PreÅŸedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputaÅ£i.

(1) În exercitarea mandatului, deputaÅ£ii sînt în serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul.

(1) DeputaÅ£ii intră în exerciÅ£iul mandatului sub condiÅ£ia validării.

(2) Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou-ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces.

(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

(3) Deputatul nu poate fi reÅ£inut, arestat, percheziÅ£ionat, cu excepÅ£ia cazurilor de infracÅ£iune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinÅ£area Parlamentului, după ascultarea sa.

Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

SecÅ£iunea a 3-a. Legiferarea 

Articolul 72. Categorii de legi

(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

(2) Legile constituÅ£ionale sînt cele de revizuire a ConstituÅ£iei.

(3) Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral;

b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;

c) organizarea şi funcţionarea Parlamentului;

d) organizarea şi funcţionarea Guvernului;

e) organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a contenciosului administrativ;

f) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;

g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice;

h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;

i) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;

j) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială;

k) organizarea generală a învăţămîntului;

l) regimul general al cultelor religioase;

m) regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;

n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;

o) acordarea amnistiei şi graţierii;

p) celelalte domenii pentru care, în ConstituÅ£ie, se prevede adoptarea de legi organice;

r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.

(4) Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaÅ£iilor sociale, cu excepÅ£ia celor rezervate legilor constituÅ£ionale ÅŸi legilor organice.

Dreptul de iniÅ£iativă legislativă aparÅ£ine deputaÅ£ilor în Parlament, PreÅŸedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

(2) Legile ordinare ÅŸi hotărîrile se adoptă cu votul majorităţii deputaÅ£ilor prezenÅ£i.

(3) Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum ÅŸi propunerile legislative ale deputaÅ£ilor acceptate de acesta sînt examinate de Parlament în modul ÅŸi după priorităţile stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de urgenţă. Alte propuneri legislative se examinează în modul stabilit.

(4) Legile se trimit spre promulgare PreÅŸedintelui Republicii Moldova.

(1) Cele mai importante probleme ale societăţii ÅŸi ale statului sînt supuse referendumului.

(2) Hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.

Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ÅŸi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenÅ£a acesteia.

Capitolul V. PreÈ™edintele Republicii Moldova

Articolul 77. PreÅŸedintele Republicii Moldova, ÅŸeful statului

(1) PreÅŸedintele Republicii Moldova este ÅŸeful statului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.

(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Poate fi ales PreÅŸedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniÅ£i, a locuit sau locuieÅŸte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puÅ£in de 10 ani ÅŸi posedă limba de stat.

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puÈ›in jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.

(4) În cazul în care nici unul dintre candidaÈ›i nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaÅ£i stabiliÅ£i în ordinea numărului de voturi obÅ£inute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obÈ›inut cel mai mare număr de voturi, cu condiÈ›ia că numărul acestora e mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.

(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faÅ£a Parlamentului ÅŸi a CurÅ£ii ConstituÅ£ionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt:
„Jur să-mi dăruiesc toată puterea ÅŸi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect ConstituÅ£ia ÅŸi legile ţării, să apăr democraÅ£ia, drepturile ÅŸi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenÅ£a, unitatea ÅŸi integritatea teritorială a Moldovei”.

(1) Mandatul PreÅŸedintelui Republicii Moldova durează 4 ani ÅŸi se exercită de la data depunerii jurămîntului.

(2) PreÅŸedintele Republicii Moldova îÅŸi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către PreÅŸedintele nou- ales.

(3) Mandatul PreÅŸedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcÅ£ia de PreÅŸedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.

(1) Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.

(2) PreÅŸedintele Republicii Moldova se bucură de imunitate. El nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

(3) Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a PreÅŸedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puÅ£in două treimi din numărul deputaÅ£ilor aleÅŸi, în cazul în care săvîrÅŸeÅŸte o infracÅ£iune. CompetenÅ£a de judecată aparÅ£ine CurÅ£ii Supreme de JustiÅ£ie, în condiÅ£iile legii. PreÅŸedintele este demis de drept la data rămînerii definitive a sentinÅ£ei de condamnare.

(1) Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii.

(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, PreÅŸedintele Republicii Moldova, după consultarea fracÅ£iunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare ÅŸi numai după respingerea a cel puÅ£in două solicitări de învestitură.

(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului PreÅŸedintelui Republicii Moldova, ÅŸi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.

(1) PreÅŸedintele Republicii Moldova poartă tratative ÅŸi ia parte la negocieri, încheie tratate internaÅ£ionale în numele Republicii Moldova ÅŸi le prezintă, în modul ÅŸi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului.

(2) PreÅŸedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, acreditează ÅŸi recheamă reprezentanÅ£ii diplomatici ai Republicii Moldova ÅŸi aprobă înfiinÅ£area, desfiinÅ£area sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

(3) PreÅŸedintele Republicii Moldova primeÅŸte scrisorile de acreditare ÅŸi de rechemare ale reprezentanÅ£ilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova.

(1) Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate.

(2) Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, PreÅŸedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război ÅŸi le aduce, neîntîrziat, la cunoÅŸtinÅ£a Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanÅŸarea agresiunii.

(4) PreÅŸedintele Republicii Moldova poate lua ÅŸi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naÅ£ionale ÅŸi a ordinii publice, în limitele ÅŸi în condiÅ£iile legii.

PreÅŸedintele Republicii Moldova îndeplineÅŸte ÅŸi următoarele atribuÅ£ii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;

c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;

d) numeÅŸte în funcÅ£ii publice, în condiÅ£iile prevăzute de lege;

e) acordă graţiere individuală;

f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;

g) acordă ranguri diplomatice;

h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii ÅŸi altor categorii de funcÅ£ionari, în condiÅ£iile legii;

i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaÅ£iei, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a CurÅ£ii ConstituÅ£ionale;

j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.

(1) În cazul săvîrÅŸirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile ConstituÅ£iei, PreÅŸedintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcÈ›ie de Parlament, cu votul a două treimi din deputaÅ£i.

(2) Propunerea de suspendare din funcÈ›ie poate fi iniÅ£iată de cel puÅ£in o treime din deputaÅ£i ÅŸi se aduce, neîntîrziat, la cunoÅŸtinÅ£a PreÅŸedintelui Republicii Moldova. PreÅŸedintele poate da Parlamentului explicaÅ£ii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcÈ›ie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea PreÈ™edintelui.

(1) VacanÅ£a funcÅ£iei de PreÅŸedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuÅ£iilor sau de deces.

(2) Cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.

(3) Imposibilitatea exercitării atribuÅ£iilor mai mult de 60 de zile de către PreÅŸedintele Republicii Moldova este confirmată de Curtea ConstituÅ£ională în termen de 30 de zile de la sesizare.

(4) În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanÅ£a funcÅ£iei de PreÅŸedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou PreÅŸedinte.

Dacă funcÅ£ia de PreÅŸedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă PreÅŸedintele este demis ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-ÅŸi exercita atribuÅ£iile, interimatul se asigură, în ordine, de PreÅŸedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.

Dacă persoana care asigură interimatul funcÅ£iei de PreÅŸedinte al Republicii Moldova săvîrÅŸeÅŸte fapte grave, prin care încalcă prevederile ConstituÅ£iei, se aplică articolul 89 alineatul (1) ÅŸi articolul 91.

(1) Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile.

(2) PreÅŸedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecÅ£ii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul în care Parlamentul îÅŸi menÅ£ine hotărîrea adoptată anterior, PreÅŸedintele promulgă legea.

(1) În exercitarea atribuÅ£iilor sale, PreÅŸedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Decretele emise de PreÅŸedinte în exercitarea atribuÅ£iilor sale prevăzute în articolul 86 alineatul (2), articolul 87 alineatele (2), (3) ÅŸi (4) se contrasemnează de către Primul-ministru.

(1) Resursele financiare ale aparatului PreÅŸedintelui Republicii Moldova se aprobă, la propunerea acestuia, de către Parlament ÅŸi se includ în bugetul de stat.
(2) Indemnizaţia şi alte drepturi ale Preşedintelui Republicii Moldova se stabilesc prin lege.

Capitolul VI. Guvernul

Articolul 96. Rolul

(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

(2) În exercitarea atribuÅ£iilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament.

Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.

(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.
(2) Candidatul pentru funcÅ£ia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate ÅŸi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul de activitate ÅŸi lista Guvernului se dezbat în ÅŸedinÅ£a Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaÅ£ilor aleÅŸi.
(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, PreÅŸedintele Republicii Moldova numeÅŸte Guvernul.
(5) Guvernul îÅŸi exercită atribuÅ£iile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faÅ£a PreÅŸedintelui Republicii Moldova.
(6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcÅ£iei, PreÅŸedintele Republicii Moldova revocă ÅŸi numeÅŸte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.

(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

Articolul 100. Încetarea funcÅ£iei de membru al Guvernului

FuncÅ£ia de membru al Guvernului încetează în caz de demisie, de revocare, de incompatibilitate sau de deces.

Articolul 101. Prim-ministrul

(1) Prim-ministrul conduce Guvernul ÅŸi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd atribuÅ£iile ce le revin.
(2) În cazul imposibilităţii Prim-ministrului de a-ÅŸi exercita atribuÅ£iile sau în cazul decesului acestuia, PreÅŸedintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar pînă la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilităţii exercitării atribuÅ£iilor încetează, dacă Prim-ministrul îÅŸi reia activitatea în Guvern.
(3) În cazul demisiei Prim-ministrului, demisionează întregul Guvern.

Articolul 102. Actele Guvernului

(1) Guvernul adoptă hotărîri, ordonanÅ£e ÅŸi dispoziÅ£ii.

(2) Hotărîrile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

(3) OrdonanÅ£ele se emit în condiÅ£iile articolului 106².

(4) Hotărîrile ÅŸi ordonanÅ£ele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniÅŸtrii care au obligaÅ£ia punerii lor în executare ÅŸi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.  Nepublicarea atrage inexistenÅ£a hotărîrii sau ordonanÅ£ei.

(5) Dispoziţiile se emit de Prim-ministru pentru organizarea activităţii interne a Guvernului.

(1) Guvernul îÅŸi exercită mandatul pînă la data validării alegerilor pentru un nou Parlament.

(2) Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în condiÅ£iile alineatului (1), îndeplineÅŸte numai funcÅ£iile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.

Capitolul VII. Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Articolul 104. Informarea Parlamentului

(1) Guvernul este responsabil în faÅ£a Parlamentului ÅŸi prezintă informaÅ£iile ÅŸi documentele cerute de acesta, de comisiile lui ÅŸi de deputaÅ£i.

(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.

(1) Guvernul ÅŸi fiecare dintre membrii săi sînt obligaÅ£i să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaÅ£i.

(2) Parlamentul poate adopta o moţiune prin care să-şi exprime poziţia faţă de obiectul interpelării.

(1) Parlamentul, la propunerea a cel puÅ£in o pătrime din deputaÅ£i, îÅŸi poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaÅ£ilor.

(2) IniÅ£iativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament.

(1) Guvernul îÅŸi poate angaja răspunderea în faÅ£a Parlamentului asupra unui program, unei declaraÅ£ii de politică generală sau unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă moÅ£iunea de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, declaraÅ£iei de politică generală sau proiectului de lege, a fost votată în condiÅ£iile articolului 106.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declaraţia de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(1) În vederea realizării programului de activitate al Guvernului, Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia, o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanÅ£e în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul ÅŸi data pînă la care se pot emite ordonanÅ£e.

(3) OrdonanÅ£ele intră în vigoare la data publicării, fără a fi promulgate.

(4) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanÅ£ele se supun aprobării Parlamentului. Proiectul de lege privind aprobarea ordonanÅ£elor se prezintă în termenul stabilit în legea de abilitare. Nerespectarea acestui termen atrage încetarea efectelor ordonanÅ£ei. Dacă Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonanÅ£elor, acestea rămîn în vigoare.

(5) După expirarea termenului stabilit pentru emiterea ordonanţelor, acestea pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege.

Capitolul VIII. AdministraÈ›ia publică 

Articolul 107. AdministraÅ£ia publică centrală de specialitate

(1) Organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărîrile ÅŸi dispoziÅ£iile lui, conduc domeniile încredinÅ£ate ÅŸi sînt responsabile de activitatea lor.

(2) În scopul conducerii, coordonării ÅŸi exercitării controlului în domeniul organizării economiei ÅŸi în alte domenii care nu intră nemijlocit în atribuÅ£iile ministerelor, se înfiinÅ£ează, în condiÅ£iile legii, ÅŸi alte autorităţi administrative.

(1) ForÅ£ele armate sînt subordonate exclusiv voinÅ£ei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenÅ£ei ÅŸi a unităţii, a integrităţii teritoriale a ţării ÅŸi a democraÅ£iei constituÅ£ionale.

(2) Structura sistemului naţional de apărare se stabileşte prin lege organică.

(1) AdministraÅ£ia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraÅ£iei publice locale ÅŸi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveÅŸte atît organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea administraÅ£iei publice locale, cît ÅŸi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.

(1) Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, oraÅŸe, raioane ÅŸi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În condiÅ£iile legii, unele oraÅŸe pot fi declarate municipii.

(2) Localităţilor din stînga Nistrului le pot fi atribuite forme ÅŸi condiÅ£ii speciale de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică.

(3) Statutul capitalei Republicii Moldova oraşul Chişinău se reglementează prin lege organică.

(1) Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă ÅŸi inalienabilă a Republicii Moldova ÅŸi soluÅ£ionează de sine stătător, în limitele competenÅ£ei sale, potrivit prevederilor ConstituÅ£iei Republicii Moldova, în interesul întregii populaÅ£ii, problemele cu caracter politic, economic ÅŸi cultural.

(2) Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt garantate toate drepturile ÅŸi libertăţile prevăzute de ConstituÅ£ia ÅŸi legislaÅ£ia Republicii Moldova.

(3) În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative ÅŸi executive potrivit legii.

(4) Pămîntul, subsolul, apele, regnul vegetal ÅŸi cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt proprietate a poporului Republicii Moldova ÅŸi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

(5) Bugetul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se formează în conformitate cu normele stabilite în legea care reglementează statutul special al Găgăuziei.

(6) Controlul asupra respectării legislaÅ£iei Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în condiÅ£iile legii.

(7) Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaÅ£ilor aleÅŸi în Parlament.

(1) Autorităţile administraÅ£iei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate ÅŸi în oraÅŸe, sînt consiliile locale alese ÅŸi primarii aleÅŸi.

(2) Consiliile locale ÅŸi primarii activează, în condiÅ£iile legii, ca autorităţi administrative autonome ÅŸi rezolvă treburile publice din sate ÅŸi oraÅŸe.

(3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege.

(1) Consiliul raional coordonează activitatea consiliilor săteÅŸti ÅŸi orăşeneÅŸti în vederea realizării serviciilor publice de interes raional.

(2) Consiliul raional este ales ÅŸi funcÅ£ionează în condiÅ£iile legii.

(3) Raporturile dintre autorităţile publice locale au la bază principiile autonomiei, legalităţii ÅŸi colaborării în rezolvarea problemelor comune.

Capitolul IX. Autoritatea judecătorească 

SecÅ£iunea 1. InstanÅ£ele judecătoreÅŸti 

Articolul 114. Înfăptuirea justiÅ£iei

JustiÅ£ia se înfăptuieÅŸte în numele legii numai de instanÅ£ele judecătoreÅŸti.

(1) JustiÅ£ia se înfăptuieÅŸte prin Curtea Supremă de JustiÅ£ie, prin curÅ£ile de apel ÅŸi prin judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.

(3) ÎnfiinÅ£area de instanÅ£e extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanÅ£elor judecătoreÅŸti, competenÅ£a acestora ÅŸi procedura de judecată sînt stabilite prin lege organică.

(1) Judecătorii instanÅ£elor judecătoreÅŸti sînt independenÅ£i, imparÅ£iali ÅŸi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanÅ£elor judecătoreÅŸti se numesc în funcÅ£ie de PreÅŸedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condiÅ£iile legii. Judecătorii care au susÅ£inut concursul sînt numiÅ£i în funcÅ£ie pentru prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiÅ£i în funcÅ£ie pînă la atingerea plafonului de vîrstă, stabilit în condiÅ£iile legii.

(3) PreÅŸedinÅ£ii ÅŸi vicepreÅŸedinÅ£ii instanÅ£elor judecătoreÅŸti sînt numiÅ£i în funcÅ£ie de PreÅŸedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.

(4) PreÅŸedintele, vicepreÅŸedinÅ£ii ÅŸi judecătorii CurÅ£ii Supreme de JustiÅ£ie sînt numiÅ£i în funcÅ£ie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în funcÅ£ia de judecător de cel puÅ£in 10 ani.

(5) Promovarea şi transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul acestora.

(6) SancÅ£ionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.

(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

În toate instanÅ£ele judecătoreÅŸti ÅŸedinÅ£ele de judecată sînt publice. Judecarea proceselor în ÅŸedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.

(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.

(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoÅŸtinţă de toate actele ÅŸi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.

(3) În condiÅ£iile legii, procedura judiciară se poate efectua ÅŸi într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces.

Împotriva hotărîrilor judecătoreÅŸti, părÅ£ile interesate ÅŸi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiÅ£iile legii.

Este obligatorie respectarea sentinÅ£elor ÅŸi a altor hotărîri definitive ale instanÅ£elor judecătoreÅŸti, precum ÅŸi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinÅ£elor ÅŸi a altor hotărîri judecătoreÅŸti definitive.

(1) Resursele financiare ale instanÅ£elor judecătoreÅŸti sînt aprobate de Parlament ÅŸi sînt incluse în bugetul de stat.

(2) IndemnizaÅ£iile ÅŸi alte drepturi ale judecătorilor sînt stabilite prin lege.

(3) InstanÅ£ele judecătoreÅŸti dispun de poliÅ£ia pusă în serviciul lor.

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pentru o durată de 4 ani.

(2) Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept: Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General.

(1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detaÅŸarea, promovarea în funcÅ£ie ÅŸi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători.

(2) Modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin lege organică.

(1) Procuratura este o instituÅ£ie publică autonomă în cadrul autorităţii judecătoreÅŸti, ce contribuie la înfăptuirea justiÅ£iei, apărarea drepturilor, libertăţilor ÅŸi intereselor legitime ale persoanei, societăţii ÅŸi statului prin intermediul procedurilor penale ÅŸi al altor proceduri prevăzute de lege.

(2) AtribuÅ£iile Procuraturii sînt exercitate de procurori.

(3) Competenţele, modul de organizare şi funcţionare a Procuraturii se stabilesc prin lege.

(1) Procurorul General este numit în funcÅ£ie de către PreÅŸedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

(2) Procurorul General este demis din funcÅ£ie de către PreÅŸedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în condiÅ£iile legii, pentru motive obiective ÅŸi în temeiul unei proceduri transparente.

(3) Numirea, transferarea, promovarea ÅŸi demiterea procurorilor ierarhic inferiori se efectuează de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. 

(1) Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenţei şi imparţialităţii procurorilor.

(2) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit, în condiÅ£iile legii, din procurori aleÅŸi din cadrul procuraturilor de toate nivelurile ÅŸi din reprezentanÅ£i ai altor autorităţi, instituÅ£ii publice sau ai societăţii civile. Procurorii în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor constituie o parte importantă.

(3) Consiliul Superior al Procurorilor asigură numirea, transferarea, promovarea în funcÅ£ie ÅŸi aplicarea măsurilor disciplinare faţă de procurori.

(4) Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Procurorilor se stabileşte prin lege.